Secretele care stau în spatele combinarii corecte a alimentelor

Astăzi vorbim despre un subiect foarte interesant pentru mine. În toată practica mea mizez foarte mult pe felul în care se combină alimentele. Este un proces pe care ar trebui să îl bagi si tu de seama și să vezi dacă funcționează.

Depre combinarea corectă sau incorectă a alimentelor se vorbește peste tot. Am scris și eu câteva articole interesante pe acest subiect. Pentru că prezintă interes, o să revin astăzi asupra acestui subiect.

Ce se întâmplă dacă combini greșit alimentele?

Poți foarte ușor să ajungi să te simți rău, să ai probleme digestive și chiar să te îmbolnăvești.

Practic anumite mâncăruri funcționează bine împreună și se combină, altele nu. Deja pun pariu că te gândești la o friptură combinată cu cartofi și începi să îți faci probleme.

Știința această a combinării alimentelor este aplicată în medicina ayurvedică și în jurul anului 1800 se definește ca o știință de sine stătătoare, sub numele de trofologie. Din păcate prea puțini nutriționiști sau medici mai studiază astăzi trofolofgia.

              Când combinam mâncarea este important să cunoștem și să încadrăm aceste alimente în grupe mari cum ar fi carbohidrații, proteinele, grăsimile, fructele,  legumele, boabele, etc.

De asemenea vom mai face referire la mâncare alcalină sau acidă.

Iată mai jos câteva reguli despre combinarea corectă a alimentelor:

–          Mănâncă fructele doar pe stomacul gol.

–          Nu combina carnea grasă cu legumele amidonoase.

–          Nu combina surse diferite de proteina la aceeasi masa.

–          Consumă lactatele doar pe stomacul gol.

Cum îți sună aceste câteva reguli? Pot să pară provocatoare!

Dar hai să vedem…

Pe ce se bazează în primul rând aceste reguli?

1.       Pe faptul că diferite alimente au timpi diferiți de digestie. Unele se digera foarte repede, altele mai lent și pentru a nu crea haos în stomac, timpii de digestie trebuie să fie oarecum aceeași.

2.       Diferite alimente au nevoie de diferite enzime pentru a fi digerate. În timpul digestiei când alimentele au nevoie de enzime diferite, digestia nu va funcționa în parametri optimi.

Personal, așa cum am mai afirmat pun la loc de cinste acest mod de viață, și anume să fiu foarte atentă cum combin alimentele. O combinare impropie duce la acumulare de toxine, acumulare de kilograme, stres digestiv și boală.

 În zilele noastre există foarte multă controversă pe această tema. Cumva cred că este și normal.

Sunt mulți care susțin acest mod de viață, și anume să nu combinam și să nu creem un haos în stomac. Aceste persoane cad de acord că nu putem digera la o masă și carbohidrați și proteină și grăsime.

Cumva biochimia demontează această presupunere pentru că de-a lungul timpului organismul uman s-a adaptat și în dietele noastre zilnice facem acest amestec aproape în mod regulat.

Când mâncarea ajunge în stomac, intervine acidul gastric și împreună cu anumite enzime încep digestia proteinelor și grăsimilor. Se spune că enzimele pentru digestia proteinelor și a grăsimilor sunt eliberate chiar dacă nu mâncăm proteină sau grăsime.

Mai departe, mâncarea ajunge în intestinal subțire. Practic aici se întâmplă magia. Aici acidul gastric este neutralizat și aici și acum are loc absortia micronutrientilor, digestia proteinelor, grăsimilor și carbohidraților.

 În cazul în care vorbim despre alcalinitatea și aciditate tractului digestiv e bine de știut că anumite enzime au nevoie de un ph diferit pentru a funcționa. Alcalinitatea se măsoară pe o scară de la 0 la 14, 7 fiind neutru iar 0 este foarte acid și 14 foarte alcalin.

Vreau să lămuresc și întrebările care vin în jurul ph-ului. Organismul nostru nu trebuie sa fie peste tot alcalin- de exemplu aciditatea stomacului este de 1.9, pe care și trebuie să o păstrăm așa.

Tocmai de aceea recomand să nu se consume apă înainte și cu 30 minute după masă, iar în timpul mesei absolut deloc. Scopul este să nu modificăm acest ph al stomacului, de care este nevoie așa acid, tocmai pentru a avea o digestie optimă.  Chiar dacă atunci când mâncarea ajunge în stomac nivelul ph ului crește, atunci se eliberează sucurile gastrice, pentru a ține acest mediu cât mai acid.

Dupa ce mâncarea trece din stomac în intestinal subțire lucrurile se schimbă, și mediul devine mult mai alcalin. Nivelul ph-ului în intestinal subțire este în jurul valorilor 6-7.

Nivelul de aciditate diferă foarte mult în organismul nostru de la o zona la alta. Atât de inteligent este organismul nostru încât are capabilitatea de a regla și a ține în parametri normali aceste valori.

 Indiferent dacă mănânci mai acid sau alcalin, corpul tău va știi ce să facă astfel încât să aducă procesul la un nivel de ph optim pentru el.

O altă îngrijorare foarte mare, atunci când vine vorba despre combinățiile alimentare este să nu fermenteze mâncarea în stomac.

Acest lucru este un mit. Așa cum ți-am explicat mai sus, mâncarea nu poate fermenta în stomac, tocmai pentru că acolo este un mediu foarte acid, unde toate posibilele bacterii responsabile de acest proces nu pot trăi.

 Locul unde poate fermenta mâncarea în organismul nostru este colonul. Aici se găsesc milioane de bacterii. Aici fermentează toți carbohidratii nedigerati, precum fibrele, și în urma fermentării rezultă gaze și acizi grași.

 Acest proces de fermentăție în colon, și producere de acizi grași este un proces foarte benefic pentru organism și contribuie la scăderea inflamației, îmbunătățește stabilitatea nivelului de zahăr din sânge și previne cancerul la colon.

Despre combinarea corectă a alimentelor am scris și voi mai scrie. Pot să scriu pagini întregi, însă mă opresc aici și promit să mai revin pe acest subiect.

Spor la sănătate.